Eu si mistretzii mei

Nu va facetzi grijulitze, nu am crescatorie de mistretzi. Pur si simplu stau de paza in fiecare noapte la o biata tarla de vreo zece ari nenorocitzi de porumb, sa nu mi-l pape mistretzii si bursucii locali, care-s deosebit de feroci si lacomi si stricatori, de juri ca-i parlamentul in sesiune de lucru. Stau deci in fiecare noapte, dormind pe cimp, pe-un dimb, cu securea si o furca linga mine, fac foc ,si juier ca o nava spatziala de calibru greu, pina ma ia dreacu'. Mistretzii nu au intrat decit o data la mine, dar n-am chef sa-mi pape bruma de popushoaie, ca-s pe coaja anul asta. Noroc ca am apucat sa cosesc in draci, si am la iarna la vinzare un vagon de nutretz (din care juma'lucerna) ca altfel nu mai scapam eu de saracie in veci! Minunatzii mei prieteni mistretzi au frumosul obicei de a veni pe la 2-3 noaptea, deci atunci tre'sa fac focul mai mare Dar mai am si altfel de "mistretzi",cu doua picioare, care imi strica gardul de maracini facut cu truda in noptzile de paza, gard pus la niste lucerna, si trebuie sa-l tot refac aproape zilnic. Am ceva idei despre cel care-mi face bucuria asta, si cind l-oi prinde ii fac si eu o bucurie!>)) Altfel, viatza la tzara e faina: esti mai sanatos, mai proaspat, mai sarac. Dar se pare ca umila agricultura vine tare din urma, caci totzi boii tre'sa crape-n ei, deci cresc actziunile la bursa activitatzilor agricole!